UVT la Conferința MAPACA (Baltimore, MD, SUA) prin Directorul Centrului de Studii Americane (CSAM)
-
Datanoiembrie 18, 2026
- Arhivă anunțuri

În perioada 5-7 noiembrie 2026, asociația MAPACA (Mid-Atlantic Popular and American Culture Association), dedicată studiului amănunțit al culturii americane în context extins, cu accent deosebit pe aspecte ale culturii populare și dialogului acesteia cu spațiul academic, s-a reunit la convenția anuală itinerantă. Ediția din acest an a avut loc la Baltimore, Maryland, adunând sute de participanți în cele 38 de arii de studiu selectate, fiecare cu una sau mai multe sesiuni de prezentări și discuții. Directorul Centrului de Studii Americane al FLIFT (UVT), Prof. Univ. Dr. Habil. Cristina Chevereșan, aflată în toamna lui 2026 la Rutgers University (SUA) cu un grant de cercetare Visiting Fulbright Scholar, a avut o intervenție de impact în cadrul secțiunii dedicate designului și artelor decorative, concentrându-se pe un caz aparte de transfer între literatură și reprezentare vizuală.
”Repurposing the Gothic Paradigm: The Haunting of Hill House from Novel to Series” a fost propunerea îndreptată inițial către zona de studii gotice, reorientată integral de organizatori către arii de cercetare cu potențial de generare a unor dezbateri interdisciplinare incitante. Prezentarea rezultată a evidențiat colaborarea dintre Prof. Chevereșan și Drd. Mara Moldvai (autor neparticipant), a cărei teză de doctorat o coordonează, și s-a concentrat pe evoluția modalităților de reprezentare a solitudinii feminine dinspre romanul semnat de Shirley Jackson în 1959 și serialul omonim lansat de Netflix în 2018, regizat de Mike Flanagan. Scrierea inițială, cu elemente de horror psihologic clasic, aduce în discuție izolarea protagonistei din cauza imposibilității de adaptare la normele socio-culturale ale jumătății de secol XX american, restrictive în ce privește dinamica rolurilor de gen. Adaptarea recentă se distanțează de povestea originală și mută accentul pe tipuri de anxietate tipice contemporaneității, aducând în prim-plan sănătatea mentală și o serie de manifestări clinice.
„Casa bântuită de pe deal” și felul în care simbolismul acesteia se modifică între discursul scris și cel vizual, ideea recondiționării interioarelor și renovării ca încercare (eșuată) de vindecare a traumei familiale moștenite constituie nucleul examinării construcției literare a unui spațiu domestic ce refuză locuitorilor săi sentimentul de siguranță emoțională. Accentuând partea referitoare la componentele de reprezentare culturală ce țin de imagine, decor, redare și intensificare a tensiunii emoționale, prezentarea a completat creativ panelul dedicat. Ea s-a încadrat în tabloul general extrem de bogat al convenției anuale MAPACA, reunind abordări consacrate cu explorări inedite și sfere tradiționale de analiză academică cu zone de cercetare de ultimă oră (de la studiile americane în genere, asiatic sau afro-americane, de literatură, film, gen, media, televiziune, Internet, istorie a cărții, muzicii, culturii urbane până la cele dedicate sportului, călătoriilor, modei, designului interior, hranei, mediului, dizabilității ș.a.)