„Ediția 2026 a raportului „World Happiness Report” (Gallup World Poll) aduce în prim-plan o schimbare importantă de perspectivă, aceea că starea de fericire nu mai poate fi înțeleasă pe deplin fără a analiza impactul tehnologiei digitale, în special al social media, asupra vieții oamenilor, în special asupra tinerilor. Unul dintre cele mai puternice mesaje ale acestui nou val de date internaționale este că bunăstarea tinerilor a scăzut semnificativ în unele dintre cele mai dezvoltate regiuni ale lumii, în special în America de Nord și Europa de Vest. În contrast, în multe alte regiuni, nivelul de fericire al tinerilor a rămas stabil sau chiar a crescut. Această diferență a determinat o analiză aprofundată a rolului social media iar datele arată că nu utilizarea în sine este problema principală, ci intensitatea și modul de utilizare al acesteia. Utilizarea moderată, în special pentru comunicare și conectare socială, este asociată cu niveluri mai ridicate de satisfacție a vieții. În schimb, utilizarea excesivă – în special peste 7 ore pe zi – este corelată cu scăderi semnificative ale bunăstării, mai ales în rândul segmentului de gen feminin din țările occidentale”, interpretează rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea.
Rectorul UVT completează interpretarea cu o observație calitativă, rezultată din același raport: „Rezultatele evidențiază și faptul că nu toate platformele sau tipurile de utilizare au același impact. Activitățile digitale orientate spre relații (comunicare, colaborare, învățare) pot avea efecte pozitive, în timp ce consumul pasiv de conținut, comparațiile sociale și expunerea la influenceri sunt asociate cu stres, anxietate și scăderea satisfacției de viață.”
„Un alt rezultat important este legat de dimensiunea socială a fericirii. Raportul arată că factori precum încrederea interpersonală, conexiunile sociale și sentimentul de apartenență au un impact mult mai puternic asupra bunăstării decât simpla reducere a utilizării social media. De exemplu, sentimentul de apartenență la școală are un efect mult mai mare asupra satisfacției vieții decât diferențele în timpul petrecut online. În același timp, există dovezi solide că utilizarea excesivă a social media poate genera efecte negative la nivel de populație, inclusiv creșterea depresiei, anxietății și a problemelor de sănătate mentală în rândul adolescenților. Aceste efecte sunt amplificate de factori precum statutul socio-economic și contextul cultural. Raportul mai evidențiază un paradox important, și anume că mai mulți utilizatori confirmă că social media le afectează negativ bunăstarea, dar continuă să o folosească, în mare parte din cauza presiunii sociale, pentru că „toți ceilalți sunt acolo”. Acest lucru sugerează că impactul social media nu este doar la nivel individual, ci și la nivel colectiv și sistemic”, remarcă rectorul UVT.
„Fericirea în era digitală depinde tot mai mult de calitatea relațiilor umane și de modul în care tehnologia este integrată în viața socială, se arată în acest raport. Social media nu este, în sine, nici bună, nici rea, dar ea devine problematică atunci când înlocuiește conexiunile reale, erodează încrederea dintre oameni și transformă interacțiunile sociale într-un spațiu dominat de comparație și consum pasiv”, adaugă profesorul universitar Marilen Gabriel Pirtea.
„La nivel de politici publice, noile date sugerează indirect o schimbare de paradigmă, marcând o nevoie de trecere de la reglementarea tehnologiei, la regândirea mediilor sociale în care aceasta operează. Trecerea înseamnă concret investiții în școli ca spații de apartenență reală, în comunități care stimulează relațiile sociale și în programe care dezvoltă competențe de utilizare conștientă a mediului digital. Educația devine aici un pilon central, nu doar ca vehicul de transmitere de cunoștințe, ci ca spațiu în care tinerii învață cum să gestioneze relațiile online, cum să distingă între conexiune autentică și comparație socială, cum să își construiască identitatea într-un mediu digital saturat. Raportul arată, de asemenea, că sentimentul de apartenență și relațiile sociale reale au un impact mult mai puternic asupra bunăstării tinerilor decât simpla reducere a timpului petrecut online. De aceea, cele mai eficiente politici nu vor fi cele care interzic accesul la social media, ci cele care reconstruiesc contextul social al învățării și dezvoltării”, subliniază rectorul UVT.
„În final, întrebarea pentru decidenți nu mai este doar „cum controlăm social media?”, ci cum creăm o generație care știe să trăiască bine într-o lume digitală? Pentru că viitorul bunăstării nu va fi decis de tehnologie în sine, ci de calitatea educației și a relațiilor pe care alegem să le construim în jurul ei”, conchide rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Gabriel Pirtea.
