Sorin Adam Matei – Fulbright Specialist Visiting Professor la UVT

Cu entuziasm, vă invităm să faceți cunoștință cu Sorin Adam Matei, Prodecan și Profesor de Comunicare la Universitatea Purdue din Statele Unite, director al FORCES initiative și conducător al mai multor echipe de cercetare care studiază relația dintre sistemele tehnologice și cele sociale folosind abordări de big data, simulare și cartografiere.

În calitate de Fulbright Specialist Visiting Professor UVT, Sorin Adam Matei va susține pentru studenții, doctoranzii și masteranzii de la toate specializările PFC, între 4 - 6 iunie la Timișoara, o serie de workshop-uri și colocvii, după cum urmează:

✒️ Workshop Logica Cercetării Sociale - Marți, 4 iunie, 14:30-16:00, Sala P03, str.Oituz, UVT

✒️ Workshop Co-Teaching Cyberbullying (Oana Barbu)

Marți, 16:20 - 18:00, curs A03, Anul I, Șt. Com., A03 (V. Pârvan)

✒️ Workshop Povești cu numere, Data Storytelling

Miercuri, 5 iunie, 10:00 -13:00, Sala Rotundă, str.Oituz

✒️ Colocviu Etica Cercetării și AI - joi, 6 iunie, 10:30 - 12:00, Sala Rotundă, Str.Oituz

Sorin Adam Matei a publicat lucrări și articole în Journal of Communication, Communication Research, Information Society, National Interest, and Foreign Policy. Sorin Adam Matei este co-editor al mai multor cărți, cea mai recentă fiind Structural differentation in social media. De asemenea, a co-editat Ethical Reasoning in Big Data, Transparency in social media și Roles, Trust, and Reputation in Social Media Knowledge Markets: Theory and Methods (Computational Social Sciences) , toate trei făcând parte din KredibleNet project. Portofoliul de predare al Dr. Matei include cursuri de tehnologie și strategie, interacțiune online și analiză a mediilor digitale. Fost jurnalist al BBC World Service, contribuțiile sale au fost publicate în Esquire și în mai multe publicații importante din România.

Prezentări în cadrul programului de Fulbright Specialist la UVT susținute de Sorin Adam Matei

Logica cercetării sociale pentru studenții doctorali (și nu numai)

Cercetarea socială este asemenea unui proces penal american. Cercetătorul este procurorul. El trebuie să dovedească că faptele observate de martori și dovezile materiale se potrivesc cu rechizitoriul, care este o narațiune cauzală articulată în jurul unei ipoteze: acuzatul e singurul care ar fi putut comite faptele observate. Juriul și avocații apărării sunt colegii de breaslă care vor recenza studiul pentru publicare. Judecătorul, care va evalua gravitatea faptelor și va da sentința, care este legată de decizia juriului, sunt cititorii studiului. Prezentarea se va concentra pe importanța narațiunii în ton adversativ a procurorului și pe natura tentativă și nedefinitivă a oricarui act de cercetare, care rămâne până la urmă o încercare de a demonstra că faptele se potrivesc cu o teorie beyond reasonable doubt.

📚 Data Storytelling – Povești cu numere

Comunicarea în ton descriptiv plictisește. Comunicarea care surprinde cu explicații neașteptate captivează. Deosebirea dintre un mesaj descriptiv și unul care surprinde este deosebirea dintre raporturi și povești. Această distincție are o aplicabilitate directă în cercetarea științifică. De pildă, ai terminat un studiu. Vrei să scrii pe baza lui o lucrare cu rezonanță publică. Ce trebuie să accentuezi în lucrarea finală? Așa cum spune orice îndrumar, trebuie să raportezi cum ai făcut studiul, ipotezele, analiza și rezultatele. O expunere lineară va plictisi însă repede sau ar putea să ascunde elementul de nou al cercetării. De aceea, tu trebuie să te concentrezi pe modul in care rezultatele tale contrazic sau se adaugă studiilor existente într-un mod nou. Dacă rezultatele nu violează așteptările cititorilor, nimeni nu va da mare importanță studiului tău. Dacă pui însă, accentul pe natura nouă a rezultatelor și pe modul în care schimbă perspectiva asupra subiectului, vei avea șansa de a fi auzit. Motivul este că ai spus o poveste cu suspans și deznodamânt neașteptat.

📚 Etica cercetării și AI

Cum trebuie să ne comportăm ca cercetători conștienți de implicațiile actelor și rezultatelor noastre când folosim sau dezvoltăm agenți de inteligență artificială asupra celor pe care i-am cercetat și asupra publicului larg? În mod curent, discuția e dominată de o perspectivă moralizatoare și prescriptivă. Principii imuabile, deși de multe ori arbitrare, sunt decretate ca bariere în universul cercetării peste care nu se poate trece. Această abordare paralizează cercetarea și o face vulnerabilă la subversiune și standarde duble. O abordare inspirată de conceptul aristotelian de phronesis – epistemologie practică – ne poate oferi o cale de ieșire. Aceasta se bazează pe o matrice de decizii metodologice în utilizarea și dezvoltarea agenților de inteligență artificială ce pune în centru principii practice derivate din cerințe etice solide: autonomie, justiție, încredere, transparență, beneficență și non-maleficență. Mai mult, în perspectivă trebuie să dăm agenților IA mai multă putere agentică, programându-i în jurul regulii de aur: ce ție nu-ți place, altuia nu face.

Vă așteptăm!

Sorin Adam Matei

https://www.youtube.com/@SorinAdamMatei

https://www.cla.purdue.edu/.../prof.../sorin-adam-matei.html

https://scholar.google.com/citations?user=lemM-TUAAAAJ&hl=en

https://link.springer.com/book/10.1007/978-3-319-64425-7

https://www.cerias.purdue.edu/site/people/faculty/view/721