„Ultima ediție a Eurobarometrului, realizat sub patronajul Parlamentului European în toamna anului 2025, conturează imaginea unei societăți europene marcate de neliniște față de evoluțiile globale, dar care continuă să vadă în Uniunea Europeană un reper de stabilitate și protecție. Datele arată că majoritatea cetățenilor privesc viitorul lumii cu pesimism, pe fondul conflictelor armate din vecinătatea UE, al amenințărilor teroriste și al insecurității generate de atacuri cibernetice, dezinformare și utilizarea inteligenței artificiale. Această anxietate globală contrastează însă cu percepția cetățenilor asupra propriei vieți și a spațiului european, unde optimismul rămâne semnificativ mai ridicat, în special atunci când respondenții se raportează la situația familiei lor sau la viitorul Uniunii”, subliniază rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, apelând la concluziile Eurobarometrului, publicate în februarie 2026.
Rectorul UVT afirmă: „Dincolo de cifre, sondajul descrie o Europă aflată într-un moment de tranziție psihologică în sensul că teama față de exterior – războaie, instabilitate geopolitică, atacuri hibride – funcționează, paradoxal, ca un factor de coeziune internă. Astfel, cu cât lumea este percepută ca mai periculoasă, cu atât Uniunea Europeană este privită mai clar ca un „adăpost” necesar. În contextul actual geopolitic, este necesar un sprijin pragmatic, iar UE este văzută ca instrumentul cel mai eficient pe care cetățenii îl au la dispoziție pentru a face față unor riscuri care depășesc capacitatea statelor naționale.”
„În România, ca și în restul Uniunii Europene, securitatea domină agenda preocupărilor publice. Războaiele din apropierea granițelor UE, terorismul și atacurile cibernetice sunt resimțite ca riscuri majore, la care se adaugă îngrijorări legate de migrația necontrolată, dezastrele naturale și schimbările climatice. În paralel, se conturează o teamă accentuată față de degradarea spațiului informațional: dezinformarea, discursul instigator la ură, conținutul fals generat de inteligența artificială și lipsa de transparență a algoritmilor sunt percepute ca amenințări directe la adresa coeziunii sociale și a democrației. Astfel, în cazul României, datele confirmă o maturizare a raportării cetățenilor față de proiectul european. Acum sprijinul necesar de la UE nu mai este dominant emoțional sau aspirațional, ci este legat de securitate, stabilitate economică și protecție socială. Faptul că românii susțin un rol mai puternic al Parlamentului European indică o acceptare tot mai clară a ideii că deciziile relevante se mută la nivel supranațional, mai ales în domenii precum apărarea, energia sau combaterea dezinformării”, observă rectorul UVT.
„În acest context, așteptările față de Uniunea Europeană ale cetățenilor ei cresc, pentru că o majoritate clară a acestora consideră că rolul UE în protejarea populației împotriva crizelor globale și a riscurilor de securitate ar trebui să devină mai important. Ideea unei Europe mai unite și mai influente pe scena internațională este larg susținută, inclusiv în România, unde sprijinul pentru o voce europeană mai puternică în lume rămâne solid. Apărarea și securitatea, competitivitatea economică, industria și independența energetică sunt văzute drept direcții strategice esențiale pentru consolidarea poziției UE în anii următori”, completează profesorul universitar Marilen Gabriel Pirtea.
„Un alt element notabil semnalat în Eurobarometru (2025) este mutarea anxietății de la economia clasică spre spațiul informațional. Dacă în anii anteriori crizele financiare și pandemia dominau agenda publică, acum dezinformarea, inteligența artificială și controlul platformelor digitale sunt percepute ca amenințări directe la adresa democrației și a coeziunii sociale. Acest lucru sugerează că cetățenii nu mai separă clar securitatea „hard” de cea „soft”, ci le văd ca părți ale aceluiași risc sistemic. Pe plan socio-economic, costul vieții rămâne principala sursă de îngrijorare. Inflația și creșterea prețurilor sunt percepute ca probleme presante, urmate de economia și piața muncii, sănătatea publică și sărăcia. Deși majoritatea respondenților se așteaptă ca nivelul lor de trai să rămână stabil, un segment semnificativ al populației anticipează o scădere în următorii cinci ani, semn al unei fragilități persistente în percepția bunăstării personale”, conchide rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Gabriel Pirtea.
La nivelul generic, rectorul UVT subliniază o concluzie de fond: „În ansamblu, datele Eurobarometrului din toamna anului 2025 arată o Europă mai conștientă de sine, în sensul că frica nu ne mai paralizează, ci reordonează așteptările, iar cetățenii cer protecție, coerență și capacitate de acțiune, nu doar promisiuni abstracte. Pentru România, atașamentul față de UE există, dar devine exigent iar sprijinul nu mai este necondiționat, ci legat de rezultate palpabile. Adică, românii își doresc stabilitate economică, protecție în fața amenințărilor externe și apărarea valorilor democratice într-o lume tot mai volatilă. Într-un context global dominat de crize suprapuse, Uniunea Europeană poate demonstra că putere reală, transformând îngrijorarea colectivă într-un proiect comun credibil.”
